Rasism sau prostie

Rasism sau prostie???

 Suntem in secolul XXI!!!??? Oare?? Inca se mai poarta ura de rasa??

Unii spun ca nu…ca nu e normal, ca e interzis…ca am fi atins un asa nivel de cultura si civilizatie la nivel mondial, incat ura de rasa a disparut deja ca termen din dictionare.

Ei, uite ca nu e chiar asa!

Britanicii au ajuns cu aceasta ura de rasa la adresa romanilor si a bulgarilor, pana acolo incat au ajuns sa-si faca antireclama, doar-doar ii vor opri pe romani si pe bulgari sa mai puna piciorul in tara lor, in urma ridicarii restrictiilor la sfarsitul lui 2013.

Pai frate…trebuie sa fii cel putin nebun sa ajungi sa-ti denigrezi propria tara. Dar, pana la urma, or stii ei ce-or sti. Or avea vreun exces de sinceritate si se gandesc ce au fost si ce au ajuns.

Ce au ajuns, stim! Cum au ajuns…iar stim (colonizari, sclavie, imbogatire pe spatele altor popoare, aur adus pe toate caile din ce-au gasit pe unde au trecut si au colonizat – doar daca spun India si Hong Kong…cred ca e suficient!).

Dar ce au fost…stim?? ei bine, stim si asta. Iar pentru cine nu stie, am sa va spun eu ce era Anglia Medievala, maretul Albion pe la 1500…

 – Isi faceau baia anuala (ANUALA – ati citit bine!!!) in luna mai si nuntile si le faceau prin iunie cand inca mai miroseau frumos…dupa baie. Dar deja pana atunci, mirosul urat si duhoarea incepea sa-si faca aparitia (yeak!!), motiv pentru care miresele purtau un buchet de flori care sa mai acopere mirosul. Ce insemna baia??? Alta aberatie! Era o singura cada mare plina cu apa fierbinte. Privilegiul de a se spala primul (deci, cand apa era curata) o avea barbatul. Apoi urmau fiii lui mai mari si toti masculii din casa, pe rand. In urma lor intrau femeile, apoi ceilalti copii, iar ultimii (bietii de ei!) erau bebelusii, in apa care devenea atat de murdara incat nici nu se mai vedeau. Asa a aparut la ei zicala „Sa nu arunci si copilul odata cu apa din cada!”.

– Cum locuiau? Casele erau acoperite doar cu stuf, fara lemn dedesubt. Aici se adaposteau, pentru a se incalzi, toate animalele (caini, pisici, chiar si sobolanii si ganganiile de prin preajma). Toata lumea stie ca daca zici Anglia, zici ploaie. Ei bine, de la ploaie, totul devenea murdar si alunecos, astfel ca se intampla destul de des ca animalele sa alunece si sa cada de pe acoperis. De aici a aparut alta zicala:  „Plouă cu câini şi pisici”. Neavand lemn dedesubtul sufului de pe acoperis, tot ce cadea, cadea in casa. Asa ca nu e de mirare ca in dormitor erau tot felul de gandaci si alte mizerii scurse de pe acoperis care murdareau patul. Asa ca au facut stalpi in jurul patului si peste ei au asternut un cearceaf – si uite asa „s-a inventat” patul cu baldachin.

– Cei mai avuti aveau si ei problemele lor. Pentru ca isi permiteau luxul, aveau podele de ardezie. Pana aici tinea luxul. Beleaua e ca pe timpul iernii podelele se udau si deveneau alunecoase. Asa ca au ajuns la concluzia ca i-ar ajuta daca ar imprastia paie pe jos sa evite „derapajul”. Doar ca pana in primavara, stratul de paie crestea pe zi ce trecea, astfel ca paiele incepeau sa iasa afara cand deschideau usa. S-a rezolvat si asta, proptind o bucata de lemn jos, in dreptul usii, la intrare. Va vine sa credeti ca asa „s-a inventat” pragul?? (in engleza prag = threshold = a tine pleava).

– Cum gateau englezii? Pai simplu! Puneau un ceaun mare în bucătărie care atârna permanent deasupra focului. In fiecare zi se adaugau tot felul de ingrediente in ceaun. Pe atunci mancau mai mult legume si foarte putina carne. Din tot ce adaugau ei in ceaun iesea un amestec oarecare…ce-o fi fost acolo?. Consumau cat consumau din acest amestec la cina si restul ramanea in ceaun. A doua zi adaugau alte si alte ingrediente. Astfel se faceau straturi-straturi de mancare proaspata, mai veche…si mai veche…foarte veche…etc. Si a aparut zicala „terci de mazare fierbinte, terci de mazare rece, terci de mazare in oala vechi de noua zile”.

– Aveau si zile fericite cand faceau rost de carne de porc, zile in care se simteau de-a dreptul speciali. Iar daca aveau musafiri, aveau cu ce sa se mandreasca, astfel ca atarnau sunca in tavan sa moara aia de invidie. Familia in care un barbat era in stare sa aduca sunca acasa era o familie bogata. Din sunca din tavan taiau bucatele minuscule pentru oaspeti, apoi se asezau in jurul mesei mestecand grasimea. Ooo…si mai era un aspect…sa nu-l uit! Painea era impartita pe ranguri…dupa statut. Musafirilor le revenea partea de sus a painii, familia lua partea din mijloc iar mincitorii (vai de ei!), luau partea arsa de pe fundul painii.

– Beau in combinatie bere si whisky din cani de plumb, combinatie care ii dobora, la propriu, pentru cateva zile. Cadeau lati pe unde apucau. Cine trecea pe drum pe langa ei, ii putea crede morti si se apucau de inmormantare. Doar ca stiindu-le meteahna si, nefiind siguri daca erau morti sau…morti de beti, ii tineau intinsi pe masa din bucatarie vreo doua zile sa vada daca se trezesc sau nu. In timpul asta familia, adunata toata in jurul lor, manca si bea – asa „s-a inventat” priveghiul. (Maai…cate au mai inventat englezii astia!!!??)

– Dar…mai si mureau. Si cum nu mai aveau locuri de ingropat, au inceput sa-si dezgroape mortii si duceau oasele la asa numita „casă-de-oase”, refolosind mormintele. Uimirea lor a fost cand, tot desfacand la cosciuge, au vazut ca din 25 de morti cel putin unul avea urme de zgarieturi, asa ca au inteles ca ii ingropasera de vii. Ca sa evite asta, s-au gândit să lege o sfoară de încheietura mâinii mortului care să treacă prin acoperişul sicriului şi prin pământ până la suprafaţă şi să lege de ea un clopoţel. Atunci au mai inventat ceva: tura de noapte in cimitir. Asa ca cel care era in tura de noapte nu avea altceva de facut decat sa asculte clopoteii (numiti soneria mortului)…si asa multi au scapat „salvati de clopotel”.

 Cred ca sunt suficiente aceste argumente pentru a ne face o parere clara despre ce a fost Anglia si poporul englez. Si…nu in ultimul rand…pentru a ne mira si a ne zice in gand, sau dand marunt din buze „Cine ne critica pe noi???”.

 Acum nu spun ca n-au evoluat de atunci. E clar ca da. Doar ca numai din anumite puncte de vedere. De civilizatie putem vorbi??? Poate …dar nu generalizam…ca n-are sens!

Am putea sa vorbi zile intregi despre arta, literatura lor, muzica lor..si multe atele. Dar putem, tot zile intregi sa vorbim de drogatii, homosexualii si tarfele lor. Si cate si mai cate! Nici noua nu ne lipsesc…avem si noi scursurile noastre care ne-au facut de ras prin toata lumea. Dar…din nou, sa nu generalizam!!!

Cum sa puna la zid un popor intreg pentru cativa nenorociti???

Cum pot ei sa-i puna la zid pe Eminescu, Enescu, Brancusi, Eliade, Cioran si toata elita romaneasca, pentru o mana de rromi imbecili si analfabeti care cersesc, fura, ucid si se prostitueaza prin lume? (Atentie – am spus „rromi”, nu romani!!!!!).

Cum am putea noi sa-i punem la zid pe Byron, Francis Bacon, Shakespeare, John Galsworthy si toata elita lor pentru o mana de britanici rasisti si scelerati care blameaza un popor intreg? Nici vorba de asa ceva!

Cred ca e suficient sa inchei printr-o declaratie a ambasadorului Marii Britanii, Martin Harris, care cred ca spune tot: Cred ca Printul Charles este un ambasador foarte bun pentru Romania, fiindca are o pasiune pentru Romania si intelege valorile romanesti, care sunt unice in Europa, faptul ca Romania are ceea ce restul Europei a pierdut – paduri virgine, un peisaj foarte frumos, o viata traditionala. (Mediafax).

 So…?????

 Sa va iubiti, sa fiti iubiti, dar nu uitati sa fiti copii in suflete si-n gand!!

 

 

You may also like...

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: